Trădarea polonezilor, pedepsită aspru de Ştefan Cel Mare. Una dintre cele mai mari VICTORII ale românilor

Începând cu anii 1470, ameninţarea otomană în Moldova părea tot mai evidentă. După ce Moldova a pierdut Chilia şi Cetatea Albă în 1484, Ştefan cel Mare a fost nevoit să uite divergenţele sale cu regele poloniei Casimir IV Jagiellon.

• Cum a intoxicat propaganda nazistă România
• Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști

În 1485, în schimbul unei alianţe antiotomane, având că scop recucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe, Ştefan cel Mare a depus Jurământul de la Colomeea, prin care se recunoştea drept vasal al regelui Poloniei pentru provincia Pocuţia. Spre deosebire de Principatul Moldovei, care era teritoriu independent, Pocuţia, deşi controlată de domnitorii moldoveni între 1387 şi 1532, făcea parte de drept din regatul Polonei, pentru care regii puternici puteau cere domnitorilor slabi un omagiu.

Polonia nu a trimis lui Ştefan cel Mare decât 3000 de soldați pentru recucerirea celor două cetăți. Mai mult, Cazimir încheie pacea cu sultanul, lăsându-l pe Ștefan în voia sorții. În plus, fiul defunctului Cazimir pătrunde în Moldova, la 9 august 1497, în fruntea a 100.000 de oșteni. Pretextul? Recucerirea Chiliei și a Cetății Albe. Adevăratul Motiv? Înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui sau Sigismund.

Prima solie a lui Ștefan cel Mare este primită cu bunăvoința și asigurată de bunele intenții ale polonezilor. Ruta urmată era, însă, altă decât cea către Chilia. Ștefan înțelege planul lui Ioan Albert și vede cum armata acestuia se îndreaptă către Suceava. Trimite o a două solie și abia atunci când mesagerii săi sunt arestați înțelege planul ascuns al regelui vecin. Grabnic, Ștefan cel Mare cere ajutorul turcilor și ardelenilor. La 24 septembrie, polonezii declanșează asediul Sucevei, dar încercările lor sunt zadarnice.

Cetatea era mult prea bine apărată că să poată fi cucerită. Turcii trimit doar 2000 de oameni, în timp ce ardelenii se grăbesc prin pasul Oituz cu 12.000 de oșteni. Afectați de lipsuri, polonezii ridică asediul și par deciși să încheie pacea, dar această nu se va mai face decât în condițiile impuse de Ștefan. Ioan Albert era nevoit să se întoarcă pe aceeași ruta secătuită de tactică pământului pârjolit, fără îngăduință de a jefui vreo așezare de pe teritoriul Moldovei.

Demoralizati, polonezii pornesc pe drumul de întoarcere dar nici de această dată nu își țin promisiunea față de Ștefan cel Mare.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 26 octombrie:

1624 – S-a născut Mitropolitul Dosoftei, cărturar, poet şi traducător, ctitor al tiparului, inovator al cultului, promotor al culturii şi literaturii în limba naţională (m. 13 decembrie 1693)

1673 – S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1693; 1710-1711) şi cărturar umanist (d. 1723)

1759 – S-a născut Georges Jacques Danton, unul dintre conducătorii Revoluţiei franceze (m. 5 aprilie 1794)

1850 – S-a născut istoricul Grigore Tocilescu, membru al Academiei Române (m. 18 septembrie 1909)

1890 – A încetat din viaţă scriitorul Carlo Collodi (Carlo Lorenzini), autorul romanului „Pinocchio” (n. 24 noiembrie 1826)

1911 – S-a născut Mahalia Jackson, cântăreaţă americană de gospel (27 ianuarie 1972)

1916 – Brazilia declară război Germaniei (Primul Război mondial)

1916 – S-a născut François Mitterand, preşedintele Franţei timp de două mandate succesive, între anii 1981-1995, fondatorul noului Partid Socialist Francez, în avangarda mişcării pentru o Europă Unită (m. 8 ianuarie 1996)

1922 – Guvernul italian demisionează sub presiunea fasciştilor conduşi de Benito Mussolini

1956 – S-a înfiinţat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), organizaţie specializată a ONU. România este membru fondator (a intrat în vigoare la 29 iulie 1957)

1957 – A încetat din viaţă poetul, dramaturgul şi romancierul Nikos Kazantzakis, cunoscut pentru scrierile „Zorba Grecul” – 1946 şi „Hristos răstignit a doua oară” – 1951 (n. 18 februarie 1883)

1977 – În plenara C.C. al PCR s-a hotarât adoptarea unui proiect de lege prin care li se interzicea românilor folosirea apelativelor „domnule”, „doamnă”, „domnişoară” în relaţiile de muncă şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşa” sau „cetăţean”, „cetăţeancă”

1991 – Osemintele Eroului Necunoscut sunt readuse la Bucureşti, în Parcul Libertăţii, unde se amenajează, pe vechiul amplasament, Mormântul Eroului Necunoscut

1999 – Camera Lorzilor a acceptat proiectul de lege care pecetluieşte dispariţia lorzilor ereditari din Parlamentul de la Westminster, unde se află de 8 secole.

2007 – A a murit Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului; a cucerit de trei ori, în 1966, 1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării (n. 26 august 1947).

Curiozităţi despre Ştefan cel Mare.